au început să înflorească și copacii și florile din mica grădinuță a blocului în care lucrez. stau pe geam și mă uit la cer. înauntru e cald si canta jamiroquai. cat de mici suntem, cand ne uitam la cer? cat de mari suntem, cand ne uitam in jos? azi am decis sa ma uit în sus și m-am simțit ca și când cine stă acolo mi-a tras cu ochiul și mi-a transmis: totul o să fie bine. Da, vin zile bune. Da, vin zile. Da, vin. Da.

mă învârt în cerc și mă învârt și anii trec și eu fac piruete în jurul axei mele și în jurul timpului. e momentul să încheiem cercuri. sau să le dezvoltăm. să rămânem sau să mergem mai departe.

cât de ironică poate să fie viața? acum un an jumătate cântam wonderwall alături de cineva credeam ca o să conteze enorm pentru mine.  că o să rămână mult în viața mea. că Riga nu e doar o experiență. că o să plecăm acasă și asta o să fie povestea noastră cu prinți prințese. eram într-un subsol al unui bar și ne bucuram de moment. eram la început. aveam o groază de povești de zis nepoților.

acum o săptămână erai tu, trecutul, prezentul și nu se știe dacă viitorul meu cântând la chitară (extraordinar de emoționat, te cunosc atât de bine) la mine în sufragerie. tot wanderwall.

povești despre a-mi accepta rolul de femeie. despre a-mi face încă o dată ordine în viață, despre a găsi drumul spre mine. despre risc și oportunități. despre un prezent pe care mi-l fac cât mai memorabil, despre un viitor cu miros de vin italian, pizza scoasă din cuptor si plimbări pe străzile înguste din Italia.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: