am invatat ca nu trebuie niciodata sa te opresti din a darui. a darui din timpul tau, din experientele tale, din sufletul tau. am invatat cat de important este sa nu mai judeci, sa spui ce simti si sa cresti impreuna cu cineva.

Anunțuri

crede in tine

crede ca azi tu esti cel mai special, tu poti, tu o sa reusesti. am scris acest post ca sa impart cu voi mesajul celor de la Motivonti:

” Invata ca indiferent de orice, exista o singura cale spre o zi minunata. Mergi inainte, drept, cu fruntea sus, gasind puterea de a zambi. Zambesti? ”

tu, cat de mult contezi pentru tine?

ma gandeam azi la oameni. la cat de greu ne este sa gasim fericirea in lucrurile mici. la cat de departe e copilul din noi si ma intrebam de ce nu il strigam. de ce nu il aducem in prezent? cand am fost ultima data noi, fara sa ne supunem unor norme? fara sa ne gandim daca actiunile noastre sunt corecte, daca cineva ne judeca sau nu? cand am facut ultima data un lucru pentru noi, pentru ca am vrut, pentru ca asa am simtit nevoie? de ce nu iti pui intrebarea urmatoare: tu, cat de mult contezi pentru tine?

de multe ori uitam ceea ce este bine pentru noi si facem ce e mai bine pentru ceilalti. de multe ori ii lasam pe ceilalti prioritari. pentru ca avem nevoie de liniste, de confort, sau poate doar vrem sa ii stim fericiti. dar noi cand suntem fericiti? pana acum ceva timp credeam ca oamenii puternici se lasa pe ei deoparte pentru ceilalti. acum am invatat ca oamenii cu adevarat puternici se arata cum sunt. le spun celorlalti ce fac, ce le place si ii invita sa faca acele activitati impreuna. pana la urma, prieteni ar trebui sa ii numim pe cei care ne accepta asa cum suntem. uite ce va provoc: sa fiti voi, azi, maine, cand simtiti nevoia. cei care nu sunt de acord cu voi asa, nu ar trebui sa conteze. iar cei care conteaza vor ramane neschimbati si va vor aprecia mai mult.

si azi, va las cu mesajul celor de la Motivonti:
„In lumea de azi, societatea te trage in jos, la nivelul ei. Fii liber, traieste! Nimic nu poate sta in calea ta. Nici azi, nicicand.” si va invit sa puneti mai mult accent pe voi.

azi este o zi speciala

iubesc momentul in care ajung acasa, obosita dupa o zi plina, ma schimb de hainele bune si ma arunc in patul meu nefacut. imi place linistea si imi place ca am laptop. asta inseamna ca pot sa stau in pat la calculator. imi place zgomotul tastelor. nu ma deranjeaza masinile care trec pe podul de langa blocul meu si care fac galagie pentru ca e geamul deschis. ma bucur de soare, de caldura. ma bucur de ziua de azi, de faptul ca e luni, de faptul ca a inceput scoala. imi era dor de radio, imi era dor sa pun muzica pe holuri. imi era dor de fete, de glumele noastre, de povestile pe furis in ore. imi era dor de mancarea de la scoala, de cornul dulce cu miere. imi era dor de echipa de vountari, de zambetele lor. m-am trezit azi dimineata si eram…eu. aveam chef sa fiu eu, sa rad, sa ascult, sa sar, sa ma agit, sa rad iar, sa repet acelasi lucru de 40 de milioane de ori. mi-a trecut repede timpul. am fost la cumparaturi. am stat pe terasa, am baut o cafea in patru culori, am admirat orasul. mi-a intrat soarele in ochi si norii s-au jucat iar cu mine. am venit pe jos acasa. am facut cadouri din suflet. am gatit si iar am scos atata de mult fum incat vecinii au crezut ca mi-a luat foc apartamentul.

iubesc prietenii vechi cu care vorbesc prin mesaje. iubesc murele congelate ca desert si pozele de pe tumblr. ma apuc de editat filmulete pentru un proiect cu voluntarii mei. v-am mai spus oare, ca imi place mult ziua de azi? uite cate am facut pana acum si inca mai am timp pana ma pun la somn. cand termin treaba, ma pot uita la desene sau pot sa ascult VH1 in timp ce citesc. o sa va aduc aminte cat de grozavi sunteti si ca toate lucrurile in care credeti sunt realizabile. o sa va aduc aminte ca sunteti speciali, ca meritati tot ce e mai bun pentru voi. si ca aveti timp, doar ca trebuie sa invatati sa va organizati. va invit sa va ganditi la toate intamplarile frumoase pe pacursul unei zile, la lucrurile mici care conteaza cel mai mult, la ce va face fericiti.

azi este o zi speciala pentru ca ne amintim sa fim recunoscatori. pentru cine suntem si pentru tot ce avem.

si va las cu Mesajul celor de la Motivonti, pentru cei care au dificultati cand vine vorba de prima zi a saptamanii: ” E luni si probabil nu esti prea entuziasmat. Dar entuziasmeaza-te! Caci azi vei fi maret! Nimic maret nu a fost vreodata realizat fara entuziasm”. E primul lor mesaj, sper ca v-a lasat cu un gand bun 🙂

hey voi!

am tot fugit de blogul asta. sau de orice blog care sa fie in legatura directa cu mine. am zis ca nu mai scriu, am zis ca nu mai pot sa o fac. azi zambesc. m-am gandit de ceva timp sa ma apuc iar de scris. de ce? pentru ca vreau si pentru ca simt nevoia. si pentru ca imi era dor.

am crescut, am crescut mult. imi place sa vad ca desi am trecut prin situatii diferite, am cunoscut oameni noi, am scapat de unele obiceiuri, am capatat altele, am devenit om mare si ocupat am aceleasi principii ca si atunci. inca mai cred in oameni buni, in cei care pot sa faca ceva, care pot aduce o schimbare.

nu am stiut despre ce o sa fie primul post. se pare ca nu imi vin atat de greu cuvintele, cum am crezut. initial nu am stiut pentru cine scriu: pentru mine sau pentru voi. acum cred ca e si pentru mine, si pentru voi. ideea e ca daca o persoana care ma citeste pleaca cu o idee si un zambet de la mine de pe blog, eu mi-am facut datoria. o sa mai impart cu voi idei, carti, muzica, citate, poze si ce mai imi trece mie prin cap. cel putin pentru un timp. am pastrat posturile vechi, pentru ca si ele au contat candva.

deci, ne auzim. va doresc sa ramaneti oameni frumosi. si daca inca ma urmariti, va multumesc

azi…

nu’mi place iarna pentru ca e rece si pentru ca zapada nu are gust a vata de zahar…dar azi a fost diferit. azi am iubit iarna ca un copil, am facut bulgari mariii si ne’am aruncat in zapada in curtea scolii.cand se termina pauza luam zapada de pe pervaz si ne bulgaream in clasa pana intrau profesorii…si a fost asa de frumos, a fost ca in vremurile in care ne intelegeam toti, in care nu exista invidie sau superioritate…si am postat asta pentru ca e prima data anu’ asta scolar cand vreau sa raman acolo in zapada mea toata ziua..chiar daca rezultatul e : niste ciorapi super-uzi, bluuugi plini de pete de apa, un par ciufulit, maini reci si muuulte muuulte vanatai. cateodata e asa de bine sa fii copil…